Serafim a mers prin doctori a plecat la oraș lăsa în urmă vedenii Urzica distanțelor veștejind femei ducând pruncii departe - degeaba venise acasă distanța
Serafim...tot singur

Deal după deal urcușul ca un vameș - niciodată sătul
vrednic doar vântul biciuind frica strigau dinspre vii orătănii alergau în cer se roteau cu vârtejul până când din icoane cădea în sfârșit înserarea

Nici în sat nici în casa vraciului apoi nici prea înalt și deloc arătând Serafim
văzând el aceasta luă din nou bățul din gura țărânei și tăcu celălalt cerc

Nori grei pe buza cârpită a cerului
vin din părțile albe îngeri cumetriile rup din pâinea apei
se strigă darul

Serafim e lefter nu are parale nu știe cântarul - el măsoară cu pasul din cruce

- Ce ai mă Serafime la schimb... întrebă Domnul
- Numai dragoste Doamne...numai atât!