Familia ei era fericită;
pescuiau în adâncuri.
Erau lângă mama lor, nedesparți de altfel,
învațând, din abisul oceanelor,
până la malurile lor,
tot ce se poate,
din lupta pentru supraviețuire.
Intr-un larg imens, o navă;
Toți oamenii ei, fericiți.
Doreau să prindă balene,
doar aripi să manânce...
Si-au reușit,
să lase pustiit,
oceanul.
Familia ei, a balenei,
nu mai era fericită.
Mai mult, ca un blestem,
înotau spre abisul oceanelor...