Renașterea timpului (în viziuni)
a eludat iluminarea minților
de la colț de stradă.
Cu puținul timp dedicat ideilor
se naște libertatea cuvântului folosit greșit
de oameni derivați din substras.

Rolurile sunt jucate până la finalul piesei
pentru dezvăluirea din culise
ce străpunge începutul plăsmuit de amatori.
Dezgoliri în plinul adevăr accentuează
curiozitea celor din primul rând
ce așteaptă uimire și suspans,
frumos scos din urât,
căscat suplinit cu zâmbet.

Reveransul calmează finaluri apuse
în simplitatea dezolantă,
iar refrenul cântat de mii și mii de ori
a fost șters de vanitatea omului
ce privește doar cu un singur ochi.

Strada a dat naștere teatrului
inspirând ironicul în arderea minților
intoxicate de banal.
Iar libertatea cuvântului
se va înălța cu tenuitate în rolul integru
scris de renașterea timpului plin de călători
ce vestesc proaspătul din început.