Copilăria

Copilăria-i flori și cantec,
Cu trup și fețe de copiii
E chipul drag al mamei mele,
E un castel cu jucarii.

Copilăria-i dimineața,
Când mama iți zâmbeste
Iar tata spune drăgăstos:
-Copile,te trezește!

Copilăria-i o comoară,
Ce adună-n suflet amintiri
De-a lungul anior ce zboară
Lăsând in urma clipe si trairi.

Și-atunci ,când ea n-o să mai fie,
Ma voi gândi din când în când,
La draga mea copilărie
Ce astăzi o trăiesc cu bucurie!