Sunete de șoapte se prind tîrziu de noapte.
Neatent la voci,surprins într-un schimb de pași,
Trîntit aiurea într-un colț de canapea,
Uzat și amețit într-un fum de amintiri.

Am asurzit la promisiuni scurse de robinet
S-a înfundat țeava. Þîșnesc picături de sînge.
Buze crăpate încrustate pe marginea unui pahar
Alunecă ispite din umbra unui păinjeniș.

Orbit,mai storci lacrimi tocite de femeie.
O grimasă și c-un zîmbet strivesc inele.
Răgaz de o secundă am mai crezut. Dar nu...
Mă furișez înapoi chircit, stau și ascult.

Mai adun resurse într-un trunchi uscat și scobit
Aplecat sub greutatea unui fals jurămînt.
A mai rămas un picur de apă ș-un grăunte de nisip
Ce-l simt cum arde încins sub tălpi de vatră.

Sunt departe și visez ascuns de un nor în zori
La un capăt de sîrmă cu o rază și un fior.
O pală de vînt mîngîie trecător și lasă în urmă
Parfum de... și amețitor, mă las purtat în zbor.

Cresc aripi, prin apă, într-o spirală țîșnesc la suprafață
Ademenit de farmecul unei petale ce se agață indiferent.
Sorbim adînc din clipă în clipă într-o pasiune de sărut.
Plouă și strînsoarea ne înăbușă într-un etern minut.

Într-un conștient de gînd țipă și loveste agonizînd
Privesc cum îmi e răpită, mă învăluie ițe nevăzute,
Neputincios consimt.Zvîcniri ale unui gol neperceput,
Un surîs rece, ne stingem precum ne-am născut.