Ce culoare are gustul?
Și focului ce imn să-i scriu
Când hulpav îmi înghite mustul
Și vinului îi e sicriu !

Ai văzut cum arde-o vie ?
Cum focul o mistuie deodat
Cum le risipește în pustie
Și munca și rodul avortat ?

Cum în clipa cea din urmă
Ciorchinii par măceși cu spini
Și simți tâmpla de o scurmă
Celuia ce I te închini.

Mă măgulesc în mod bizar
Că strugurii ce-n foc se îmbrac,
Fermentează gustul lor, și-amar,
Vinul se schimbă în coniac.

În foc îmi desenez iluzii :
- E visul scurt al unei toamne-
Născut din-a gândului contuzii
Vrând regretul să-l răstoarne.

Văd măreț ecranul de napalm
Și aud al viței scâncet
Nu știu de-s furios sau calm
Când inhalez mirosul rânced.

Spuneam că văd în vâltoare,
Ciute fugind de vânători
Cerbi ce coarnele îndoaie
Când câinii îi prind de subțiori.

Știu ! Acum nu mai contează
Cenușa oricum e-un balast,
Dar cât flacăra durează
Închipui plăcerea unui toast.

Iar cât flacăra durează
Și tot se îndreaptă spre nimic
Trăiesc beția focului care lucrează
Și îl mai las să ardă-un pic.