nu știu cine a tras linie. cum au apărut aceste ziduri.
cum eu ca o iederă nebună
m-am cățărat în vârful lumii
am crescut ca o buruiană din zid ca să te pot iubi
mai mult și mai mult și mai mult
până când lumea s-a transformat în piatră
și am cioplit în ea o inimă tare
o inimă pe care să n-o distrugă pustiul din noi

nu știu cine ne-a lăsat afară. nu știu de ce nu ne aude nimeni

am strigat în limba pescărușilor în limba ierbii în limba șerpilor
am fost o lighioană
și am mușcat în carnea lumii
am adulmecat sângele tău oriunde
am adulmecat dragostea în piatră
am sfâșiat cu ghearele întunericul
de câteva ori am rupt liniștea ca să nasc

dar acum nu mai știu

cine a tras linie
cine ne-a lăsat afară
în umbră.