Să-mi spui acum tot ce tu vrei,
Să mă împroști doar cu scântei
Căci tu mă arzi doar din sprâncene
Dar clipele fug pe sub gene.

Eu zbor sub capul tău mereu
Ca un gândac fără releu,
Tu fugi mereu de umbra ta
Și nu ți-ai găsit inima.

Potirul stă în fața ta!
Golește-l pentru mine!
Ce bine este a uita,
De tot, când sunt cu tine...

Nu cred în linii, nici în curbe
De vrei să mergem în alt loc
Spune-mi în zori ce, cum și unde,
Căci gândul meu n-are noroc.

Te caut în iarba cea culcată
De roua rece între zori,
În ochii mei ești minunată
Și nu vreau deloc să cobori.

Stau pe pământ uscat și trist
Fără să simt ce mă încălzește,
Pe pieptul tău voi fi turist
De la zece până la zece.

Ascunde-te de privirea mea
Ea poate să te ardă
Tu ai pătruns adânc în ea
Iar eu nu am o hartă.

Pe jos destinul e departe
Pierdut între suspine,
M-am rătăcit iar într-o carte
Ce s-a pierdut în tine.

Aici stau eu, pierzând povești
Cu gândul la o zi
Când tu din nou ai să zâmbești
Iar eu mă voi topi.