sigur că te iubesc,
te știu dintro memorie de elefant,
aveai în cap un fel de soare,
în tendoane unelte de săpat și- un barometru
și mă orientai mereu spre răsărit,
spre toate înțelesurile de splendoare.

sigur că te ador, crescendo,
mi-ai fost prieten, mentor,
numai așa aș fi putut renaște ridendo
trecând prin zero vast prin vid
prin pustiul cel mai grotesc și perfid.
să-mi scriu cartea suspinelor,
a amăgirilor...
aveai un fel de hrană în genunchi
mă hrăneai să pot sta în picioare
când alții leșinau sub crucea grea.

sigur că te iubesc ești superman în memoria mea,
numai așa m-ai fi putut conduce
cu lumina mea să apun dincolo de roșie cerneală,
fără răni pe frunte, cu ușoară cruce
din lacrimi de iubire.

dintro memorie de elefant
am dezgropat mamuții unei nemuriri,
cartea graiului a gliei a neamului.