am cunoscut hotarele străbunilor cu privilegii,
munții elogioși cu dragostea adâncă,
getic rezonează simfonii paneice în stâncă,
să nu mai curgă-n viitor râuri de sacrilegii.

sfincși de lumină țin Babele în palme,
strălucesc și-n pesteri ample stalactite,
strămoșești dăinuiri- povești de sânge împletite
cu fire din mătasea pură a naturilor calme.

am cunoscut miracolul ce a născut nemuritori,
în vremuri de extremă crunță violență
(un iad) din care s-au desprins cărări spre excelență
din inimile-n care s-au adăpostit heruvimicii zori.

serafici străbuni solii lui Dumnezeu și aura planetei
extind sangvinice minuni în univers cu flacăra ștafetei.