Șoaptele dragi mi-au înghețat pe buze,
Ecoul lor încă-mi răsună acum în cuget.
Simțirile s-au transformat treptat în chin,
Mi-e sufletul… o rosă printre spini.
Rănind de teamă… tot ce o atinge.
Fugind…de dragostea ce inima-i cuprinde,
De dorurile ce nebune acum… in vise se ascund,
Cu aripi frânte, gemuite, surde…
Îmbrațișate doar… de trisțeti acute.
Trăiesc, dar nu exist…eu… nu mai sunt,
Decât o amintire…acolo…uitată în trecut.