iată că într-o zi când încercam să mă caut am găsit în haina ta/ dosit într-un colț de prăvălie/ un pui de arici. mi se arătase la început așa o tristă umbră. un fum parcă să zic urca sau cobora din tavan. spre lustră un freamăt de necuprins. am zis să fie! și-am rupt tăcerea sâsâind precum un șarpe. O/ și iată cum părăsind din mine marea emoție/ m-am trezit hoinărind ținând de mână o creangă de alun/ spre o senină vale plină de rouă și de stele. și pe unde hoinăream ne întâlneam noi doi la aceeași ușă . amândoi eternii privitori ai unei singurătăți luciferice. noi doi cavaleri ai bestiei. iată conversam fără imagini. în lipsă de soare un luvru cu ziduri mărețe. ne-am întâlnit ca doi pelerini de data aceasta pictați în anotimpuri stăteam de vorbă dezbrăcați. la o ceașcă de ceai fuzionam în decor lumea noastră.