Ploua si-i fum si mi-e ceata...
Carbuni pe aripi ruginii.
Sunt nori de sticla in nevada,
Calaii lumii sa nu vada,
Culoarea trista din copii.

Bulgari de toamna imi lovesc in Cuvant,
Fluturi se-ascund sub pietre tocite de bruma.
Aripa-mi inclestata, sugruma...
Fulgere negre pe intregul pamant.

Ma-ngenuncheaza-n frig un pom batran,
Sub bratul sau nemuritor si rece.
Ma duc priviri straine-n iad si-n rai,
Iar fulgerul crunt prin palme-mi trece...

Munti de stele ma rapesc, Lumina,
Sub pleoapa lor calda de nai.
Calaii lumii jura-n vid...
Pe soapta mea un pret de vina,
Eclipsa-n pumn sa o inchid!...

Aripa de scum mi-i plina!...