Picioarele mele sunt aripi. Azi m-au purtat prin lume.
Pluteam pe de-asupra multor amintiri fără nume

Calc apăsat. Sunt taur. Fiecare treaptă îmi urcă spre cer.
Vulturii din vârful munților se adună în horă de fier.

Rag leii după pradă și aleargă prin câmpii rătăcind,
Debusolați de îngerii adânciți în câmpul de-argint.

Urc zece pași și cobor doi, apoi, insistent urc alții doi.
Viața mea se desfășoară ritmic între înainte și înapoi.

Balansoarul care când ridică, când coboară îmi este
Leagănul ce mă adoarme în această infinită poveste.