Numai iubirea…

Numai iubirea ne salvează de lacoma putere,
cu un sărut se poate stinge clipa de durere,
îmbrățișați de-același gând ce-aduce alinare,
în vânt să transformăm furtuna ce ne doare.

Din nou ne întâlnim în pragul casei noastre,
să împletim cuvintele ca-n basmele frumoase,
să ne iubim și rădăcina ce-a răsărit din ceață
în ploaia lacrimilor grele ce ne lovesc în față.

Trăiesc tăcut în poezie să pot iubi și umbre,
țărâna unde am crescut în vremurile sumbre,
dar primăvara n-a murit și va trezi simțirea,
căci nici lumina n-a pierit și va-nflori iubirea.

Marilena Rodica Chirețu
27.01.2012