16 Septembrie 2011
Mă plimb prin jungle de gânduri, de doruri, de vise
Alături de cea care-mi zise:
- Te vreau ca prieten de seară
În care amorul trebuie să dispară, să piară.

- Te vreau ca prieten de seară,
Îmi urla luna în furtuna de stele
Ce horea satanic în cântec de iele
Scrijelind noaptea c-o fatidică gheară

Care se strângea rotocoale-n sufletu-mi urgisit
De blestemul iubirii, de fantoma ce-odată, demult, am iubit
Cu pasiuni mortale de sălbatice fiare,
Imagine pură ce-n moartea ta va dispare

Sau în cea care altfel decât tine
Va simți viața cum pulsează-n mine
Și se va deschide ca peștera-n soare
Luminând existența plăcută ce nu moare!