un cerșetor vinde milă în capătul străzii
cu sufletul atîrnînd de sutana-satana lui Dumnezeu
Acesta se face mic văzîndu-l
să-i poată locui inima
inima aceea de cerșetor
ce-ți mai rupe o bucată de duh cînd treci pe lîngă el
nu-i dai nici un ban
nici o vorbă de mîngîiere
să-i stea pavăză frigului

la mine-n odaie e cald ca-n cuptor
fierb sîngele moștenit de la tata
cînd vin în sat acasă
se lasă cu mardeală cu megieșii
poate totuși că nu sunt altul
mi-am schimbat doar hainele sufletului


dar gata,
am obosit silabisind realitatea

vă las pe voi să terminați acest ce-o fi