Dumnezeu s-a odihnit
într-un cântec de doină-
sărbătoare a gândului:
zbor azuriu
între cer și pământ.

dorul și rostul sunt îngemănate
într-un sărut
pe a Raiului poartă.

cuvintele sunt lacrimi-
izvor,
pentru zburare.


cuvintele sunt rădăcinile unui copac
din grădina nemuririi,
fructele lui
astâmpără foamea .

Cuvântul este o flacără
ce nu mistuie rugul.

Dumnezeu...