o, primăvară lungă,
de rodaj!
ce vreme-n care
"fiecare" doare,
în care-am renunțat
la camuflaj
-costumele țesute-n fir de soare-
iar plugul
cu nesaț, adânc brăzdează
făcându-și munca grea,
neprețuită
și-ncet
pământul fața și-o cedează,
lăsându-se-ncercat
de reușită și greu de explicat
schimbare...!

când se trezea migdalul
primenit trecând
vânjos
a iernii reci hotare
cu straie noi
și noi am înflorit.