Aidoma ție, îmi smulg astăzi odoruri
Plăpânde în trupu-mi de ceară;
Pășesc în culori ca o toamnă din vară
Și înalță castele, în gânduri ocoluri.

Sudori iar inundă portretul iubit,
Să curgă-n cerneluri pârâuri,
Grădini să întețească amoruri,
Iar suflul uscat să-mi fie strivit.

În spini nasc petale, mieroasa-ți privire,
Cad trâmbițe o mie, sonata învie
În note din glasu-ți, nescrise;
Penumbre ne adâncesc ocrotire.

Mă reazem pe note, fiorduri învinse,
Lipit de un tine rostind praf de stele
Ce-n noi se înfige, să curgă lumină,
Licurici prin păr să reverse!

Apus, noi îl frângem răsărit în mătase;
În mantii de gingășie petrecem, și timpul
Să ne ascundă în panglici curcubeul,
Ce lunecos se prelinge pe siluete golașe.