Fă-mi o poză: eu voi fi mort și tu vei fi fotograful
zilei de mîine. Vom scrie reportaje bînd cafea neagră și
vom fuma țigări de la contrabandiști.
Tu vei zice: TERIFIANT, mintea-i atîrna printre vise
și corpul îi era înecat în ceață.
În ultimele secunde durerea nu l-a mai vizitat, se coagulase
în ani de zile precum viermii printre carne și sînge.
Venele-i atîrnau stoarse de toamnă și nicotină,
Nimeni nu-l văzuse ieri în metrou și toți bănuiau
că din nou pe jos era viață amestecată cu iarnă și votcă.
Privirile lor nu mai sînt lipitori. Că totul e cum ar trebuie să fie
și că gîndurile din inimile tuturor sînt entropii la locul lor.