Într-o viață viitoare
Fi-voi mire, tu mireasă,
Mă vei recunoaște, oare,
Vei fi udă și ploioasă?

Plouă azi în plină vară
Ca-ntr-o toamnă scorburoasă,
Lumânări groase de ceară
Depunându-și ceara groasă...

Mă topesc clipă de clipă
Și ca ploaia curg, mă scurg
Când în sufletul meu țipă
Disperarea în amurg.

Plânge parcă peste lume
Tristul lumii demiurg,
Lacrimi magice, postume
Se preling, pe gene-i curg.

Cerul e ca o cisternă
Care scaldă-n ochi ciclopul,
Ca o stranie cavernă
E pământul în potopul

Revărsărilor de apă.
Vom reinventa înotul
Într-un univers de-o șchioapă
Pe pământul cât e stropul...