Timp, dușmanule prieten..
Încet încet.. îmi răpești viața,
Răpești ani, îmi răpești fața,
Iar la final..și dimineața.

Timp, dușmanule prieten..
M-ai târât și prin noroaie,
Printre flori, printre gunoaie,
Intre baluri și spitale.

Timp, dușmanule prieten
M-ai învățat să mă port drept!
M-ai învățat să strâng la piept..
Prieteni,ca apoi să-i iert..

Și mi-ai șoptit odată, în dar
Că n-are rost să te blestem..
Să te iubesc fiindcă te am,
Timp,dușmanule prieten.