frigul și frica luminează pământul și trezesc de sub pleoapele reci
o mulțime de ochi ca niște tăciuni aprinși în noapte
dezlegând de muțenie limba sleită din gura primejdiei

moartea înveșmântată cu un surâs alb
adus din cealaltă parte a lumii de niște păsări flămânde și triste și reci
îmi pune pe față pământ ca nimeni să nu mă recunoască

doar voi vă veți aduce aminte numai despre astfel de lucruri neîndoielnice
și veți ști tot ce se întâmplă