Acasă e cuvântul care, de vrei sau nu, îl spui agale
Cu nostalgie și cu aplecare, acasă e oriunde orișicare
Se simte ocrotit și apărat, de viața ce-i afară iad
Iar când pătrunzi în locul care, îți e perină și alinare
Vei fi iertat de tot și toate, de multele și prea marile păcate.
Acasă e și casa părintească, acolo unde părinții au știut să crească
Un trandafir și două margarete, ce le alină zilele, când pete
Ale zilelor ce le-au petrecut în doi, i-au tot acoperit în boli și în nevoi
Și doar speranța în cele vlăstare, ce le-au crescut cu grija cea mai mare
Îi mai menține-n viață peste timp, părinții mei eu mă aplec și-n schimb
Vă mulțumesc și mâna vă sărut, eu pururea vă port în gând.
Acasă este și locul în care, tânăr fiind ai construit sub soare
Familia ta ce în timp, a tot crescut nimb după nimb
Și a ajuns să fie apoi, cu încă trei flori lângă cei doi
Ce au format celula vieții, un soț și o soață în taina sorții.
Acasă e și unde apoi, de nu mai merge viața-n doi
Te vei retrage înțelept, gândind la ce a fost nedrept
Să ți se întâmple și de ce, e soarta tristă și când de
Tu vei dori o nouă soartă, vei tot găsi un pod și-o apă
Pe care să treci și doar atunci, de vei reuși ca să alungi
Volbura apei peste care, tu ai privit în ziua care
Ai părăsit trecutul tot, și ai privit la un nou, tot
Sperând că ceea ce va fi, mai blând și lin se va înfăptui.
Acasă e și unde-apoi, te vei retrage în tandem vioi
Spre locul cel etern pe care, ai tăi urmași îl vor lua pe cale
Și vor aduce veșnică recunoștință, pentru ce-ai fost în a ta ființă.