ziua se împarte între tine
și cuvintele zugrăvite pe ore
cu tine tremur, fericirea iși ia în primire aripile
cade se ridică invață să zboare
orele trec, din secundele grave
ca și stropii de ploaie rătăciți printre fulgere,
cu tine apar visele, toate miresmele nopții,
povești întreband copiii de rai și alte zane,
clipele sunt ca țurțurii sau inimile
se topesc la căldură,
cand e soare umbra lor e apă-n fantană,
cu tine se-ntorc toate sensurile
ca-ntr-o oglindă ce-și vede
cioburile răstignite in miliarde de lumi
adunate-mpreună

dăruindu-se iubindu-se
spirală într-una