Ești simbioză de trecut
Sintetiză a minții în așteptare
Ești început de tot ce-am vrut
Dar ești și glasul disperării care
Așteaptă încă liniștit, vulcanica iubire
Semnul profund de amăgire, când
Ea fericirea fost-a amânată fără știre
Se va întoarce și va sta, cuminte-n al tău gând.
Fii dară doar cu gândul drept, la ce trăiești acum
Nu te feri de ce iubești, i-ați dară bine seama
Privește-ți viața înțelept, te va găsi oricum
Căci a sosit momentul când, dorința învinge teama.

Ești o minune de femeie, ești ca la început
Dar a sosit momentul când, viața îți va dărui
Va fi dorință, chiar mai mult, va fi tot un tumult
Dar vei sorbi din cupa cea, tu încă mai stărui.
Ești început de nouă lume, dar și de un nou drum
Ești stăruință de marasm, când totul era scrum
Atunci când fără a mai avea glas, te-ai resemnat oricum
Tu ai primit ce-ai așteptat, o viață cu parfum.
Fii dară doar cu gândul drept, la ce trăiești acum
Privește-ți viața înțelept, e dragoste-n parfum
Nu te feri de ce trăiești, i-ați dară bine seama
Căci a sosit momentul când, dorința învinge teama.