Eu: Am zis că nu mai pun suflet
Eul meu: Părea un cântec
Eu: Că nu mai vreau niciun pamflet
Eul meu: Acum te-ntrec
Eu: Nu mai am chiar nicio speranță
Eul meu: În sfârșit poți ieși din ceață
Eu: Nu mai am nicio cutezanță
Că viața e doar un fir de ață
Eul meu: Ești înțelept
Pari chiar deștept
Eu: Când așteptările se lasă ... așteptate
Tu vrei să uiți de nedreptate
Iar sufletul le pierde de cu noapte
E prea târziu să mă strecor prin toate.
Eul meu: Mai lasă viața lin să treacă
Mă tot sufoci cu a ta treabă
Acum ai vrea să retrăiești
Imediat și inutil, apoi te răzgândești.
Eu: Mă crezi nebun sau al tău frate
Eul meu: Mai bine zii că te suport în toate
Eu: E treaba ta, nu ți-am cerut
Eul meu: Curând voi fi doar al tău mut
Eu: Mai lasă plânsul cel nervos
Eul meu: Am înțeles, te părăsesc voios
Eu: Nu te juca cu viața mea
Eul meu: În viața ta, eu sunt doar stea
Eu: O stea ce strălucește la apus
Eul meu: E doar părerea ta, trup doar răpus
Eu: Aș vrea să uit de tine-zău
Eul meu: Și eu de tine-moș flăcău.