cu așa greutate încât a subțiat asfaltul
iar noi ne ducem dorul
ca pe o roabă cu ciment
și am scăpa doar cu o strângere puternică
în brațe în orice
dacă ne-am cimenta așa înlănțuiți
cu ochii închiși
cu palmele transpirate
cu gura până la urechi
întunericul nu cade peste nicio statuie
la lumina unui neon timid
câinele tau se uita în gol
și nu miroase nimic