parodie după

Cenușa verii

de Ion Sângereanu

Flămând mereu, uscat ca iasca,
Livid ca un strigoi grotesc,
Mi-am pus pe foc aseară basca
Sperând, tăcut, să mă-ncălzesc…

Fumasem câteva chiștoace
Găsite jos, pe trotuar,
Amușinând cu nări rapace
Un iz de fleică la grătar –

Visam reclame cu-o firească
Dorință, ațipit în șanț,
Iar doi au vrut să m-altoiască
Zadarnic, nu aveam vreun sfanț…

Când am simțit în zori curentul
Și-o foame tot mai greu de stins,
Am înțeles că e momentul
S-adulmec alt grătar încins-


Poezia parodiată

Cenușa verii

de Ion Sângereanu

Sătul de tine, prea sătul
Grădină-n care duhuri cresc
Am ars aseară ca pe-o pleavă
Vorbe ce nu se-alcătuiesc…

Făcusem fum, încât pe lume
Cădeau de-acuma negre ploi
Adulmecând cu stropii firea
Acelui întâmplat noroi –

Cu ochii prinși de rătăcire
Am înnoptat ca grădinar
Ce vrea în zori să altoiască
Alte cuvinte pe zadar…

Și se făcuse bine ziua
Dar totul a crescut la loc…
Și știu că din cenușa verii
Va trebui s-aprind alt foc -