sunt cel mai arogant când
n-am un șfanț în buzunare și
toate-mi put
ca pisica unde nu ajunge sau șoricelul după ce
a mâncat o bobiță de strugure: unde-i mâța ca s-o sodomizez
sunt doldora de noroc fiindcă-s viu și îmi crapă obrazul de nepupat
mă tăvălesc cu toate virgulele - cu cuvintele nu pot
deoarece acestea nu-s târfe nu se prostituiază
și în cafea niciodată nu uit să-mi pun și un strop de cerneală
în amintirea școlilor nefăcute
sau când profii vorbeau năuci de ale lor în fața tablei în timp ce eu
mă uitam după vrăbii pe geam
de aici obsesia cu virgulele care
parcă-s vrăbii
sunt cel mai înfumurat când văd un poem bun scris de alde
suciu ancuța petria mihalcea gângan și foarte deranjant de foarte
mulți alții
zic uite al dracului
sunt cel mai superlativ când tac
în tăcerea mea stă apocalipsa și impozitarea iadului pentru
consumul execesiv de lemne-oase
iubesc ca prostu’ în taină mărgica asta sau lacrimă ce-o fi
voi îi spuneți pământ fiindcă îi sunteți datori
cu elementele alcătuirii voastre luate cu împrumut
eu nu
sunt făcut din virgule
vrăbii
așadar sunt un vrăbioi destoinic în blugi și tupeu
în concluzie
astăzi este una dintre acele zile când
sunt arogant