Când toate au la bază o escrocherie,
Când și eventualitatea ne poate da eroare,
Trăim în libertate starea de pușcărie
Murind neîmpăcați de-atâta condamnare.

Când toate-s minime și fără gust
Iar sila se transformă-n acceptabil,
Motivul de-a-njura devine just
În contextul frust, irefutabil.

Când toate ni se-ntâmplă-n mod perfid
Uitând ce rol mai are ineditul,
Mai că îmi vine să migrez murind
Acolo unde mă provoacă infinitul.

Când toate-s declarate inutile,
Când țara asta vă este doar o pradă,
Domnilor de sus, cei cu... patru bile,
Veți fi subiectul luptelor de stradă.

Și-atunci veți acuza o gloată decăzută
Că va dori-napoi celălalt sistem,
Dar cine seamană urgii se face că uită
Blestemul, candela aprinsă, mir și unt-de-lemn...