într-o oarecare flecăreală
vuietul pasului tău ascuțit
face pereche cu imparul zilei de duminică
nu ți-am adus poza din insulă
am lăsat-o în pod
acolo unde mi-am lăsat scrisorile secrete

ultima noapte de libertate a fost una pe cinste
alături de lupi am depănat amintiri
am urlat până la ziuă nebunia umanității
uitând cine sunt
ce fac
unde mă duc
fiind mai degrabă javra la care am visat mereu
fără să iau în considerare că în buzunar am un card gol
și că în următoarea zi sunt obligată să-ți fiu femeie

am urlat împreună cu lupii
cu palmele lipite de blana lor
până mi-a crescut un colț de iarbă
în cerul gurii
după două ceasuri
a venit boierul și m-a cotonogit în bătaie
sângele ăla uscat ține de cald
mă face să nu uit că frigul poate să-mi crape pielea