prin oraș a început febra cumpărăturilor îmi lipsește
luna plină râul rece aroma fânului
norii risipiți ca niște ani
pe străzi taxiuri claxonează galben
taximetriști ne cer bani
moși crăciuni se învârt grăbiți în vitrine
un autobuz dă buzna pe trotuar
bătrânul acela care moare cu pensia necheltuită
în buzunar ar cumpăra ore

viața la mall nu are miros de garofițe
mereu te întrebi împingînd la cărucior
oare caii vor mai paște iarbă mâine?
dacă poeții scriu pe wall neputințe
cu o carapace de suflet
de ce își înfundă mâinile în rutina zilei?
cine va rămâne ultimul
să stingă lumina ce înger
când din galopul zilei rămân doar secundele mutele?

trage vitrina din dreptul inimii
să îmi odihnesc liniștea
care crește între fire de iarbă
pe lista mea nu voi pune creioane
pensule culori
voi pune lumini brazde de pământ voi pune sori

la coadă se stă ca în strană fără să respiri se plătește cu bani cash nu cu trandafiri
îmi amintesc de firele de lămâiță
cum striveam fragi între dinți
și mă scăldam în miros de regina-nopții
cu genunchii juliți
ai un card pentru o noapte la stână?
dacă nu dă-mi o gură de lună

ieri striveam iarba cu piciorul înotam
printre cuvinte lucioase
azi alerg în orașul cu o mie de guri să cumpăr cărucioare pline cu viermi
de mătase
cât se va mai bea poezie?
cât vom mai locui într-un glob?

nu se știe nu se mai știe...