logica după care
voi ajunge să îmi creez
mâinele perfect
este excepțională
împart un azi super slim cu un ieri înmulțesc mii și mii de timpi efemeri caut seva secundelor în fiecare pară
luna palidă îmi pare o gutuie amar de amară

artificiul acesta îmi convine sunt doar un om cu o sută de fețe
care a urcat un munte până în vârf
a coborât dealuri agonizând și a hrănit graurii de la câmpie cu semințe vii

adun singurătăți de ordinul zece
în timp ce abolesc sperietorile fericirii
stoluri de gânduri trec în formă de V
printre culori pastelate
primăvara își are aritmiile ei corzile zilei dezacordate
aș ridica la pătrat doar dragostea care timbrează emoții
atât de mică îmi pare clipa de numărat anii de numărat morții