Când întâlnesc copii orfani
Ce-arar cunosc o mângâiere
Sau văd bătrânii prinși sub ani
Cu griji și boli, fără putere.

Și-l văd pe cel ce-i orb născut,
Tânjind o viață de lumină
Zic: Doamne Bun, Tu i-ai făcut,
Te rog, o Doamne, fie-ți milă!

Eu știu Prea Sfinte, n-am credință
Atât cât munții să răstoarne,
Dar mă rog ție având căință:
Ajută-ne și-acum, o Doamne!

Ne vezi pe noi, îi vezi pe ei,
Nu ne lăsa în neputiință,
Ne iartă, că suntem mișei
Și dă-ne a Sfinților credință!

Ajută-mă să mă îndrept,
Iertare dă-mi să dau iertare;
Sădește-n inima din piept
Iubirea Ta de oameni mare.

Îmi șterge gândul rău din minte,
Veghează calea vieții mele,
Prin harul tău adu-mi aminte
Să nu fac rele!