să scot esența din viață
să văd doar ce-mi place
să aud ce-mi convine

în lume mă petrec încet
cu fiecare secundă a timpului trecut
privesc viitorul de pe piedestalul prezentului
îmi duc viața cu privirea-n ochii morții
îi anticipez fiecare mișcare
aproape c-o domin

atât viața cât și moartea sunt ale mele
trecutul mi-l cunosc
prezentul mi-l trăiesc
viitorul e mereu în față
apogeul viitorului e ultima clipă
acea clipă în care știu că atingând-o
nu mai este trecut sau viitor
doar prezent
că nu mai există începuturi sau sfârșituri
secunde ore sau zile
doar eu în afara timpului
nu mai alerg
nu mai este necesar să trăiesc
doar să exist
și prin existență
domin viața


(Consuegra, 28 Aprilie 2016)