Nu locurile-s sfinte, îs precum file
Dintr-un album, golit de poze, chipuri,
Ce c-un tapet de timp îi lipești zile,
De-un calendar căzut, ca tolele din nituri.

Alergi spre revederi de reverii trecute
Și răsar zâmbete pe siturile fundal,
Twistând nostalgic simțuri dispărute
Într-o țărână, colb… pasajul imoral.

Zvâcnește tâmpla cu înfirări albite
De dorul de culori, ce nu mai sunt imagini
Mișcânde, susurări șoptind ispite…
Ce tot s-au ros, până la praf de pagini.

E ca o pacoste gând plastilinic,
Ce-l torc, ca un copil, mânjindu-mi palme
Ce-ar vrea să apuce iar fior idilic…
Rămas doar picur, peste pic, de-a valma, valme, valme...
24.04.2014