Dăinuind mult timp într-un sector vizibil,
Dezolator atârnă același ceas precar.
Perimat de nou în vectori ireversibili,
Șovăitor se simte fără de ceasornicar.

Pendula-i avidă
De seva vlastei cronice
La care… Aspiram și eu.
Prins de liniștea perfidă
În dolul transei fonice,
Simt că n-am scăpare.

Depășit de vreme-i vârstnicul ceasornic,
Deprimat știind că nu-i nicio suspensie.
Învinuit pesemne de zidu-i statornic,
Sufocat fiind sub a timpului extensie.

Vina se suprimă
În timpul ce-l disipă,
Chiar de nu mă va trezi.
Că și-abrogat exprimă
Mereu precisa clipă
De două ori pe zi.