am acceptat toate poverile vieții
transfigurându-mă în multe feluri.
teama de prăbușire-n calea ceții
ca să nu văd înainte adevăruri.

m-am ridicat din agonie la extaz
sunt cu sfinții gliei contemporană.
raze de soare se joacă pe pervaz
o lumină blândă murmură-n icoană.

nu,nu separ esențele de fenomene
iubirea mea de viață e sublimă
chiar și când lacrimile spală gene
aud un cor angelic ce m-animă.

din cerul hristic coboară tandrețea
să-mi mângâie în suflet bătrânețea.