Cu tinerețea la rever,
Zâmbind sub pălării de fetru,
Mi-am propus destin hoher
Călătorind extraterestru.

Inelul cosmic în balans
Tăia pulberea stelară,
Revigorând pașii de dans
Printre iubiri ce-aveau să moară.

Un cântec trist din univers
Îndeamnă aștrii spre tavernă,
La o beție de consens
Cu fericirea mea în bernă.

Mi-am purtat viața după mine
Prin spume dense de șampanii
Pân-am ajuns să dau de tine,
Și să-nțeleg c-au trecut anii.

Dar iată-mă bătrân și trist,
Iată-mă scăzându-mi tonul,
Și oricât de mult vreau să insist
Nu-mi pot părăsi bastonul.

O lacrimă de pe orbită
Semnala prin dureri de-atom
Că raportată la limită,
E doar condiția de om.