Pocnesc genunchii broaștei
De-atâta-nchinăciune
Pitită-n cozonaci, dospește o-ntrebare
E asta ploaie-acidă ori e ceva pe bune
Și cât din noi e zahăr, cât valorăm, în sare?
Ci stați fixați comod, lungiți pe canapele
Răspunsul va urma, via Technicolor
Prin episodul doi, turnat direct din stele
În câinele trifazic, ce doarme pe covor
Stă scris pe etichetă, cu literă măruntă
Subțire precum ața ce ne dictează gestul
Din ce-i făcut botezul, ce intră într-o nuntă
Și cum o să predăm, în poleială, lestul.
Țineți gura căscată la fel ca fiii oii
Zeii vor face restul, cu sieși o vor umple
În fond și ei ne sunt precum ne sunt eroii:
Ceva carbohidrați, ceva mărețe umbre.