Știu alfabetul privirii
cel unanim acceptat de literații ei
tatuat pe retine de când ne apare percepția formei
există niște litere de lege scrise după dictare
o metodologie, regulamente de funcționare
nu arunci privirea așa, la întâmplare
ci matematic, fără suflet în spinare
îl dezbraci, apoi privești pe sub gene-aplecate
fugar, fără ochi mari sau pupile dilatate


e permis să te uiți la flori doar iarna
studiile spun că nu e practic să-ți consumi privirea pe ele
eu mereu am fost eminentă la științe și la purtare
dar ziua aceea a fost
cea în care defilau condamnații la orbire
îmi amintesc că erai printre ei
și genele tale aveau un parfum nebun de floral
ce m-a pătruns până-n străfundul literelor care
au început să se-ofilească iar pe sub ele
mi-au încolțit toate florile sălbatice și atunci
ne-am privit cu ochi analfabeți
cu spaimă și mirare și urlet
din tot tribul ființei unde
n-au ajuns încă literații