chicotesc conversațiile de salon
mahmure de nimicurile înghițite la sec
salut ce mai faci bine
obrajii atinși cu colțul buzelor cu colțuri cu colți

salut ce mai faci
gafe obișnuite
nu gătesc nu fac curățenie
povestea înghesuită cu azi fermentează lacrimi disperate
în anticamere de mâine
combustia nu poate ieși dacă ard carnea
dacă tai ceapa cu lacrimi tăvălite prin făină
atâta beție de cuvinte dă chef în fiecare
noapte cu vise și fără vise
pe literă gândul se bâlbâie în metafore citrice

centimetru de sens cu ochi de furtună
cade la întrebări clișeu
am gătit nimicul
n-am băut încă literele cărții din raft
am aspirat covorul unui praf de tăcere
am aranjat muzica în claustrofobie
nu am dezlegat apusul de culoare încă
am spălat vasele
nu am terminat viața
am gătit-o la foc nemuritor de cuvânt
am murit de fiecare dată