unde-i iepurele?
liniile se-ntretaie
adâncind orizontul

în labirintul imaginației
călătorul
desparte
mulțimea cu toiagul:
persoana iubită
și restul

s-ar putea întoarce viscolul-
ducând stindardul primăverii
primii ghiocei

2

realitatea
se află-n interior
/nu coborî prea repede
să nu te rostogolești/
piese dintr-un puzzle
întregesc bucuria
întâlnirii
cuvintele nu pot descrie
limpezimea și strălucirea
privirii

ca și cum ai privi stelele
risipite
pe mișcătoarele unde

3

măști cu
tărtăcuțe
coarne de berbec
mărgele
despart realitatea de adevăr
bătăile sacadate ale moșilor
divizează timpul
o frântură dintr-o secundă
rămâne pe diafragma
aparatului de fotografiat
îndată ce sintagma
"cine e adevărul?"
va capăta
coloratura heraldică a divinității:
realitatea va fi adevăr


alergând după fete-
dragobetele
cu toporași la pălărie

4

univers
al rugăciunii iresponsabile
fugă din fața
bombardamentelor
retragere
și
izolare
într-o zonă de confort

din larvele comodității
fluturi
fără aripi

5

zdrențe
dintr-o dimineață searbădă
fără sens

peticită-i
bunătatea cu austeritatea
mila cu severitatea
blândețea cu naivitatea

spate-n spate
în singurătatea orizontului
câmpul cu flori

6

iubirea
nu se circumscrie timpului și spațiului
o vom picta
într-o manieră naivă bidimensională
iubirea
descoperă resursele tainice ale realității
depășește limitele perspectivei
iubirea
separă întunericul de lumină


mâini pline de aluat
ating pomii-
dospind învierea