până la capătul poveștii mai am de parcurs
cam încă vreo 45 de file intense de viață...
uneori îi intuiesc sfârșitul alteori mă las purtat
de intriga lăuntrică ce-mi stârnește imaginația
și mă face să-mi închipui și să inventez
noi și incandescente finaluri cu happy-end

am doar mici nedumeriri legate de personajele
care au fost vin și pleacă în această lecturare
și care vor urma în toate celelalte necitite file
unele din ele îmi par stranii
au cearcăne pe suflet riduri în inimă
ce-mi provoacă niște întunecări când încerc
să le cuprind lumina dintre umbre

altele mi le simt atât de legate și apropiate de mine
în gestică în mimică în expandarea viselor
a dorurilor și a regăsirilor de sine
de parcă ar fi un alter ego al meu
un celălalt bogdan mai stilizat
multiplicat în noi și noi chipuri și caractere
necuprinse pe de-a-ntregul

fac o pauză de citit cât să deslușesc taina
care se ascunde în spatele razei de soare
ce pieziș îmi mângâie obrazul
și apoi dispare după un nor altostratus
îmi zic: uite și raza citește din mine
ca să mă cunoască
așa cum și eu buchisesc viața
s-o înțeleg mai bine
să-i știu punctele slabe și tari
și să-i pot face un rezumat complet
după parcurgerea în întregime a cărții
în care eu sunt singurul personaj principal
cu roluri multiple și variate
dar numai cu o singură viață