pentru că despre asta este întotdeauna vorba.
în amalgamul acesta de flori / soare / copaci înfloriți și pământ proaspăt
rămâne frica/ un șobolan negru ascuns care așteaptă sa iasă

de sub dealuri/ de sub crăpăturile asfaltului./ din stomacul orașului.

acesta e frica de primăvară după ultima noapte de iarnă.

când am stat îmbrățișați
într-o cameră de gazare pentru că am uitat să iubim.

și teama că nu vom mai putea iubi niciodată a prins aripi
sub soarele înghețat & sufletele noastre de benzină