Lumina care pâlpâie timid în mine
mă face să bâjbâi după chipuri
ce strălucesc în întuneric
caut acea contemplare a ochilor larg deschiși
în așteptarea invadării razei tale fugitive

Nu-mi pot desluși ursita...
între atâtea spații obscure dintre inimă și gânduri
las întotdeauna o ușă deschisă
prin care să intri surâzând radiant
și să mă scoți din înserările mele pasagere

Să mă faci să te captez intens pe retină
privindu-te îndelung ca în modul bulb
și odată ieșit dintre umbră și timp
închizând ochii câteva secunde
să mă văd plin de lumină
prin tine