ești un tânăr adormit invers
care vede viața ca pe ceva bun
ești decis să nu fii indecis în planurile tale de viitor
și chiar dacă mă privești mirat
cu un pahar de vin pus pe jumătate
tot nu-ți voi spune numele meu
pentru că eu nu am să-ți spun cuvinte pe bază de săruri marine

cina o servesc la aceeași masă veche
acoperită cu o mușama tăiată pe alocuri
în mijlocul căreia arde o lumânare
drumurile mele sunt aceleași în fiecare zi
și paharul din care beau a rămas mai mic
datoria de la pub s-a mărit
vânzătorul de ziare se face că nu mă vede
oricum în centrul orașului se dă Metro Eirean pe gratis
și fericirea aia de care-mi scrii cu atâta lejeritate
o găsesc fără să o caut
și fără scrupule
iar dacă spui un thanks mai primești și zâmbete
tot pe gratis

vezi tu bătrâne ofițer de paradigme
dacă lași gândacul să te asocieze cu un nume
s-ar putea să devii un filosof fără amante
așa că spune-mi Eva
cea care ți-a intrat în buzunare să-ți scormonească idealurile
și să-ți numere aerul chinuit din declarațiile de dragoste