ca aperitiv să-mi dai inspirație Erato
apoi o ciorbă știi tu cum îmi place de gânduri
la rotisor pune-mi cuvintele rumenite estetic
apă să lase gurilor pofticioase
n-ar strica și niște sarmale de poante
cu pijamale de frunze de hrean
în tocătură cu ceapă călită cimbru mărar
mestecate cu drag să se topiască în gură
stilul să-mi fie cafea amăruie
și ritmul trezire la danț
și ca la nunta cu dar la urmă
apetisanta friptură ca încheiere cu har...

nu știu unde-am greșit că țâfnoasă
ca o țață în fața mea s-a proptit
cu mâinile-n șolduri:
crăpelniță viața-ntreagă ți-a fost
azi faci o vârstă de-acum ți-i pomană
crapă în tine colivă colaci
și taci dracului odată din gură...

printre uluci o privesc
cum trece râzând cu alții-n trăsură...